Divortul nu apare niciodata peste noapte si nici nu se produce doar pentru ca unul dintre parteneri se supara sau ajunge la limita si decide sa se cu consulte un avocat.
Divortul este rezultatul final al multor ani de nemultumiri, nefericire si conflicte intr-o relatie. Poate surveni din cauza ca cei doi soti nu erau compatibili inca de la inceputul relatiei si diferenta emotionala se adanceste pana ajunge ca o prapastie. Sau poate aparea din cauza ca relatia de cuplu nu a reusit sa ramana suficient de flexibila pentru a face fata stresului produs de aparitia si, apoi, de cresterea copiilor, de serviciu sau de inaintarea in varsta.
Majoritatea persoanelor amana multi ani decizia de a divorta. Unii incearca sa-si convinga partenerii sa urmeze o terapie de cuplu. Altii isi pastreaza in secret durerea, ceea ce conduce la o tristete profunda, chiar depresie sau la o nerabdare tot mai intense pe parcursul timpului.
Atunci cand un cuplu divorteaza, terapeutii vad un amestec de durere, tristete si frustare, acumulate de-a lungul anilor. Este dificil de inteles cum experienta de a iubi produce atat de multa suferinta si furie atunci cand lucrurile nu merg bine? Sau cum pot oamenii sa ramana intr-o casnicie ani de zile din dorinta de a-si “proteja” copii? Sau cum poate un parinte sa-si intoarca copiii impotriva celuilalt parinte?
Este important sa revizuim trecutul, sa reflectam asupra prezentului si sa luam in considerare viitorul. Sa ne privim relatia si sa descoperim ce anume ne intristeaza, descurajeaza sau infurie. Sa ne concentram asupra prezentului si sa incercam sa ne dam seama ce efect va avea divortul asupra noastra, asupra copiilor sau asupra restului familiei. Pentru a intelege divortul si ce efecte poate avea asupra vietii noastre, este important sa reflectam asupra catorva principii elementare:
- Divortul este rezultatul final al multor ani de nefericire. Chiar daca cei doi raman sau nu impreuna, este important ca ei sa inteleaga de ce anume aceasta relatie a esuat, pentru a o putea reface sau pentru a nu intampina aceleasi dificultati in urmatoarea relatie.
- Partenerii de viata decid rareori sa divorteze in acelasi timp. Exista, asadar, cel care paraseste si cel care este parasit. Cel care ia decizia de divort, poarta multa vreme un sentiment de vinovatie pentru “distrugerea” familiei, astfel ca poate amana aceasta decizie ani la rand. Cel parasit ramane cu increderea in sine zdruncinata, furios si ranit, avand, deseori, nevoie de mult mai mult timp pentru a-si reveni dupa divort decat partenerul.
- Pastrarea relatiei de dragul copiilor nu functioneaza. Cercetarile sprijina concluzia conform careia este mult mai rau pentru copii sa traiasca intr-o casnicie nefericita, plina de tensiuni, manipulare si lipsita de afectiune, decat sa treaca prin perioada de tranzitie a divortului. Si este posibil ca, dupa o perioada de ajustare, ei sa aiba parinti mai puternici, mai competenti, mai sanatosi si mai fericiti.
- Divortul este ca o moarte pentru parinti si pentru copii. este un eveniment puternic traumatizant, comparabil cu moartea unui copil sau a unui parinte, necesitand din partea persoanei sa jeleasca multe pierderi, unele evidente, altele mai putin evidente.
Divortul poate fi privit ca un proces emotional care se intinde pe parcursul mai multor ani si care afecteaza intregul sistem familial. Ajutorul specializat din partea unui psihoterapeut contribuie la intelegerea acestei experiente si la trecerea prin etapele inerente ale unui proces de divort cu cat mai putina suferinta si durere.