Ce este?
Atacul de panica este o manifestare paroxistica a anxietatii, cu o durata de aproximativ 20 de minute, de la debut si pana la scaderea in intensitate a simptomelor.
Cum se produce?
Sistemul nostru nervos are modalitati specifice care ne pregatesc pentru a face fata unor situatii amenintatoare sau periculoase. Atacul de panica survine atunci cand reactia este exagerata sau cand nu este necesara. In timpul atacului de panica, sistemul nervos reactioneaza ca atunci cand se are de a face cu o situatie amenintatoare de viata. Acest raspuns cauzeaza simptome fizice si sentimente ingrijoratoare.
Cum se manifesta?
In cursul atacului de panica, frica si disconfortul sunt insotite de cel putin patru dintre urmatoarele simptome, care apar de o maniera abrupta si ating intensitatea maxima in mai putin de 10 minute:
- Senzatie de sufocare;
- Senzatia ca nu are aer, ca nu poate respira;
- Palpitatii si batai puternice si rapide ale inimii (tahicardie);
- Disconfort sau durere toracica;
- Greata sau dureri abdominale;
- Transpiratii;
- Ameteli, lesin, nesiguranta;
- Detasare de sine sau sentimente de irealitate;
- Valuri de caldura sau senzatie de frig;
- Amorteli sau furnicaturi;
- Tremor sau frison;
- Teama de moarte;
- Teama de a innebuni sau de a face un lucru necontrolat.
Atacul de panica singular nu este un diagnostic in sine.
Paroxisme ale anxietatii pot aparea in oricare dintre tulburarile anxioase, fie ca ele sunt fobii, tulburare obsesiv-compulsiva sau tulburare anxioasa generalizata, dar nu sunt caracteristice. Diagnosticul de tulburare de panica poate fi stabilit de catre psihiatru sau de psihologul clinician daca au existat mai mult de patru atacuri de panica in patru saptamani sau daca un atac de panica a fost urmat, timp de patru saptamani, de teama persistenta de un alt atac.
Cum ne influenteaza viata?
Persoanele cu tulburare de panica ajung sa evite situatiile care tind sa induca atacurile. De exemplu, o persoana care a avut un atac de panica in timp ce conducea masina peste un pod, poate ajunge sa evite toate podurile. Evitarile pot conduce la izolare si afecteaza negativ calitatea vietii, la cresterea riscului de depresie, abuz de substante si chiar suicid. Cei care sufera de atacuri de panica in mod regulat, au un risc crescut pentru a dezvolta agorafobie, ceea cee inseamna incapacitatea de a se misca dincolo de limitele confortabile (de exemplu, propria casa) din cauza anxietatii crescute.
In ce consta tratamentul?
Persoanele care au atacuri de panica au diferite optiuni de tratament. In cele mai multe cazuri, tratamentul eficient consta intr-o combinatie de psihoterapie si medicatie.
Psihoterapia poate ajuta la invatarea de noi modalitati de a face fata atacurilor de panica atunci cand acestea au loc. Persoanele invata sa recunoasca semnele unui atac de panica iminent si cum sa foloseasca tehnicile de respiratie si relaxare pentru a reduce simptomele. Invata sa se teama mai putin, ceea ce duce la diminuarea simptomelor si, in consecinta, la o interpretare si mai putin amenintatoare a situatiei. Pot invata cum sa schimbe felul in care gandesc despre atacurile de panica, intr-un mod mai realist, si sa inteleaga ca aceste atacuri sunt inofensive din punct de vedere medical.
Tratamentul medicamentos consta in administrarea de antidepresive si anxiolitice si trebuie urmat intocmai dupa indicatiile medicului psihiatru. Un tratament bazat doar pe medicatie nu este eficient, dimpotriva, poate crea dependenta, marind o data în plus starea de dependenta a persoanei.