In literatura de specialitate, anxietatea este inteleasa ca fiind o “teama fara obiect”. Cu alte cuvinte, ea functioneaza ca un sistem de alarma de fiecare data cand o persoana simte o amenintare sau un pericol. Fiecare dintre noi a simtit anxietatea in diferite momente ale vietii sale: greutate in stomac inaintea unui interviu important, tensiune resimtita inaintea unui examen, inima care bate mai repede si mainile ce transpira in momentul primei intalniri.
Anxietatea are rolul de a ne pregati pentru actiune. Ne ajuta sa facem fata unei confruntari sau unei situatii noi, percepute ca o amenintare. Astfel, invatam temeinic pentru un examen sau pregatim cu seriozitate o prezentare sau un discurs. In general, ne ajuta sa ne adaptam. Acest fel de anxietate se numeste anxietate de moment, si este o reactie la o anumita situatie. Este o reactie normala sa te simti anxios cand situatia este amenintatoare si relaxat cand circumstantele sunt diferite.
Exista persoane care au tendinta sa se simta anxioase fara un motiv evident, indiferent de situatie. Este vorba de anxietatea ca trasatura de personalitate. Persoana resimte, permanent, neliniste si teama, manifestate in trei planuri:
- corporal: senzatie de nod in gat, dificultati la inghitire, senzatie de gol sau greutate in stomac, transpiratie, tremuraturi ale mainilor si picioarelor, tensiune musculara, respiratie sacadata, ameteala, dureri de cap;
- psihologic: teama, neliniste, incordare, iritare, asteptari negative, evaluari pesimiste;
- comportamental: evitarea situatiilor care provoaca teama, comportamente de reasigurare.
Care sunt formele de manifestare?
Anxietatea generalizata – persoana se simte permanent inconfortabil, mai ales in prezenta altor persoane sau in situatii noi, isi face tot timpul griji pentru diversele aspect ale vietii sale: sanatate, bani, diferitele responsabilitati din familie sau de la serviciu. Exista o permanenta stare de neliniste, incordare fara motiv, imposibilitatea de a se relaxa chiar si atunci cand totul este in regula. Apar simptome de insomnie, iritabilitate, neliniste, dificultati de concentrare, oboseala permanenta si, cu timpul, viata persoanei este puternic afectata pe toate planurile: personal, social si profesional.
Atacul de panica – este un acces brusc de teama intensa, insotit de simptome fizice (palpitatii, transpiratie, dificultati de respiratie, greata, ameteli, frisoane sau valuri de caldura) si cognitive (frica de a nu-si pierde controlul, senzatia de moarte iminenta). In mod obisnuit, dureaza de la 5 la 20 minute si poate fi cauzat de situatii stresante sau poate aparea pe nesteptate.
Fobia sociala – este teama de situatiile sociale in care persoana intra in contact cu persoane necunoscute, in care poate fi privita de altii si simte ca va fi pusa in situatii jenante si se va face de rusine. Persoana evita astfel de situatii, desi isi constientizeaza teama ca irationala.
Fobia specifica – este o frica puternica, persistenta si recunoscuta de catre persoana in cauza ca fiind irationala si excesiva, fata de anumite obiecte sau situatii: de animale, de inaltime, de spatii inalte, de spatii inchise, de spatii largi etc. Cel mai adesea, situatiile care provoaca teama sunt evitate sau suportate cu greu, ceea ce afecteaza semnificativ viata persoanei.
Tulburarea obsesiv – compulsiva – este caracterizata prin ganduri obsesive, comportamente repetitive si diferite grade de anxietate si depresie. Persoana in cauza este asaltata de imagini si ganduri staruitoare, nedorite sau de necesitatea presanta de a se angaja in indeplinirea anumitor ritualuri.
Tulburarea de stres post-traumatic – apare in urma unui eveniment socant, traumatizant din viata unei persoane: accident, viol, moarte unei persoane dragi. O persoana este diagnosticata ca suferind de tulburare de stres post traumatic atunci cand simptomele se mentin cel putin o luna dupa producerea evenimentului traumatizant.
Cum ne afecteaza viata?
Sub orice forma s-ar manifesta ea, anxietatea ne afecteaza modul in care relationam cu ceilalti, evolutia in plan socio-profesional, capacitatea de a ne bucura de propriile noastre realizari.
De asemenea, ea ne afecteaza si sanatatea, ducand, in timp, la aparitia unor afectiuni psihosomatice (cardio-vasculare, digestive, endocrine – hipertensiune arteriala, ulcer gastro-intestinal, obezitate, astm bronsic etc).
Ce putem face?
Cu totii avem momente in care ne simtim anxiosi, nervosi si tensionati, cand suntem supusi unor situatii stresante sau dificile. Putem face modificari in stilul nostru obisnuit de viata si apela la modalitati de relaxare simple si la indemana tuturor:
- Sa petrecem timpul liber in natura, alaturi de cei dragi;
- Sa facem regulat sport;
- Sa dormim suficient;
- Sa mancam rational si sanatos;
- Sa gandim pozitiv.
Atunci cand anxietatea resimtita este intensa si de lunga durata si, mai ales, cand constientizam ca face parte din modul nostru de viata, medicul de familie si un specialist in sanatate mentala ne pot ajuta sa delimitam simptomele si sa stabilim un plan de tratament: medicatie sau psihoterapie sau ambele.
In general, psihoterapia se combina cu medicatia, atunci cand simptomele sunt foarte intense si suparatoare, impiedicand persoana in cauza sa aiba o viata normala.
In psihoterapie, clientul invata sa reduca anxietatea prin exercitii de respiratie si de relaxare si sa actioneze asupra convingerilor irationale care stau la originea tulburarilor de anxietate. Restructurarea convingerilor, insotita de detensionarea corporala si psihica, conduce la descoperirea unui potential nefolosit, ce cele mai multe ori neconstientizat. Din acel moment, prioritatile noastre obisnuite vor fi antrenate intr-un proces de schimbare natural, evolutiv.